Viata dupa FSP: despre vise, nostalgie sau dezamagire si despre conflictul realism vs. idealism

Acest post se adreseaza in principal fostilor sau actualilor studenti ai Factulatii de Stiinte Politce (FSP) , nu pentru ca as vrea sa exclud alti vizitatori dar pentru ca vine in completarea altori discutii  cu unii din fostii FSPisti sau a ideilor exprimate pe blogurile acestora.

Pentru multi dintre noi experienta FSP a fost una frumoasa (in unele cazuri extrem de frumoasa), si a reprezentat o serie de idealuri politice, sociale, morale, etc. FSP este (sau era) cu siguranta una din facultatile cele mai militante pentru democratie,pentru drepturile omului, pentru liberalismul clasic sau impotriva comunismului (a mostenirii sale sau a semnificatiei sale simbolice)din Romania. In acelasi timp FSP este una dintre cele putinele facultati in care nu se predau cursuri, nu se memoreaza/ recita „lectii”, nu se face „random terror”, ci se discuta si dezbat (mai mult sau mai putin la obiect) idei bazate pe texte originale. Exista libertate pe toate planurile –uneori poate chiar prea multa, privind in retrospectiva – atat pe plan teoretic cat (libertate de exprimare si alegere a temei de interes)cat si in plan practic. Extracurricularele sunt incurajate ,ceea ce a determinat  o „ciupercarie” de clubulete si asociatii studentesti precum si de evenimente/ discutii/ dezbateri/ conferinte organizate de studenti si pentru studenti.  Astfel de eveniment au reprezentat (iarasi, pentru multi dintre noi – dar poate nu pentru toti) ocazii foarte bune atat de socializare cat si de  „impodobire” a CVului.  

Revin insa la timpul prezent, dupa aceasta scurta retrospectiva, cu o serie de intrebari retorice: ce se intampla cand nu mai ramane nimic dupa toate astea? Cand multe dintre legaturile interpersonale formate in timpul facultatii, se rup? Cand toate randurile la CV nu prea inseamna nimic in „lumea reala”? Si cand planurile de cariera inspirate de FSP nu prea coincid cu oportunitatile FSPistilor („de rand”) in realitate? Mai mult -  si poate nu in ultimul rand – ce se intampla  cand insasi autoritatea unor profesori,  sau a unori elemente esentiale din ceea ce fost FSP pentru noi, sunt puse sub semnul intrebarii?  

Experienta FSP a fost in majoritatea cazurilor incheiata cu ….intalnirea cu “realitatea”. Pentru unii aceasta intalnire a venit mai devreme, pentru altii mai tarziu, pentru altii ea are loc abia acum. Dar ea s-a petrecut. Din discutiile cu alumnii recenti  ai FSP am observat ca toti au resimtit aceasta „intalnire”. Insa parerile actuale despre FSP sunt impartite: o parte denunta  lipsa de oportunitati reale de a avea o cariera „in domeniu”, denunta posiblitatea realizarii in practica a „valorilor” mentionate mai sus, iar in lumina ultimului scandal din FSP* unii denunta insasi autoritatea facultatii sau a unor profesori. Cealalta tabara (mai putin numeroasa insa, din informatiile pe care le am) si-a reactualizat viziunea asupra lumii, asupra realitatii si adesea asupra experientei din FSP astfel inca sa pastreze o imagine pozitiva a celei din urma. Fraza care exprima cel mai adesea aceasta opinie este: „FSP a fost ceva deosebit atat din punct de vedere teoretic/ profesional cat si personal , si chiar daca nu este usor sa gasesti un de lucru in domeniu dupa absolvire si sa participi cumva la realizarea acelor valori/idealuri, asta nu are foarte multa importanta – situatia invatamantului superior de la noi este o discutie complicata in sine, iar FSP nu poate face exceptie, etc”.

Se stie ca memoria e formata si mereu revizuita din prisma prezentului, dar oare cat din actuala noastra opinie fata de FSP mai reflecta „ce a fost” si cat reflecta actualele noastre idei/ probleme/ bucurii/ intrebari/realizari/ frustrari?

...VA URMA [So... What next?]

* Nu intentionez sa discut pe larg acum despre scandalul recent din FSP. Nu este direct legat de subiectul meu. Pentru detalii vedeti alte bloguri ale actualilor studenti/ masteranzi .