Tocmai mi-a atras atentia un articol despre “spaga din scoli” care spune ca, mai nou, a oferi flori, cadouri, sau martisoare de 1 sau 8 martie profesoarelor este un act de coruptie.
“Fără flori pentru profesoare, fără cadouri de 8 martie, fără meditaţii! Asta vor învăţa elevii din Capitală de la inspectorii Anticorupţie în orele de dirigenţie! DGA a lansat un program prin care încearcă să-i convingă pe elevi să semnaleze corupţia din şcolile în care învaţă.”
M-am lovit si eu de aceasta dilema de multe ori.
Pe de o parte este adevarat ca profesorii (cel putin din experienta mea) se asteptau la astfel de cadouri si actul in sine era perceput de elevi si parinti ca o obligatie. Dar nu este oare acelasi lucru si in cazul cadourilor de Craciun oferite rudelor si prietenilor sau florilor de 8 maritie oferile prietenelor, colegelor, etc? Desigur, o diferente majora ar fi existent unei legaturi profesionale in cazul elevilor si profesorilor si nu a uneia personale ca in restul cazurilor (desi asta nu se aplica atunci cand oferim o floare unei colege).
Ar putea fi in discutat si efectul florilor/cadourilor asupra relatiei profesor-elev si anume daca profesorul ii favorizeaza pe elevii care au adus flori/cadouri (sau care au adus cadoul sau buchetul mai mare/ valoros :) atunci cand vine vorba de notare. Desigur, si acest aspect este greu de evaluat, si cel mai probabil depinde de la caz la caz.
Oricum, e binecunoscut faptul ca in “cultura noastra”, de multe ori, florile nu sunt doar flori si martisoarele nu sunt doar simple martisoare. Obiceiul elevilor (si parintilor acestora) de a oferi “atentii” a devenit ceva generalizat de mult timp. Cel mai probabil, daca ar fi fost vorba doar de o floare si un martisor nu s-ar fi ajuns la aceasta discutie. In cadrul altor “atentii oferite de elevit putem enumera: martisorul care uneori se transforma intr-o bijuterie sau alt cadou, buchetele flori care mai de care mai mari si elaborate , banii pentru “protocol” la examene olimpiade, inspectii, cadourile de toate felurile si pentru diverse ocazii de la anumite sarbatori pana la ziua perofesorului sau la sfarsitul anului academic. Ce-i drept se poate afirma ca de multe ori participarea financiara la aceste “atentii” din partea elevilor nu este obligatorie in majoritatea cazurilor. Dar este o cutuma. Este ceva care s-a practicat din generatie in generatie. Si e de asemenea cunoscut sa “atentiile” nu se opresc in scoala cidoar incep acolo, urmand sa ne insoteasca mai departe…pana la vama J
Nu de putine ori mi s-a cerut de catre alti colegi sa particip la strangerea de banii pentru astfel de ocazii mentionate. Uneori am strans chiar eu bani de la colegi pentru a lua cate un buchet de flori din partea clasei. J Si mi s-a parut “un gest frumos” nu o spaga, mai ales ca eu una am participat doar atunci cand (cel putin) nu-mi era antipatica profa. J Si acum mai iau uneori o floare sau cadou simbolic/ suvenir cu anumite ocazii, chiar si pentru persoane cu care am o relatie profesionala. Pe de alta parte insa, cand am fost eleva, nu am vrut sa particip la fondul pentru protocol pentru anumite ocazii. Mi s-a parut ciudat, m-am simtit incomod, si de principiu am evitat sa fac asta. Cum sa aduc mancare la scoala pentru ca profesorii sa manance cand noi sustinem examene? Dar cu noi cum ramane? Noi nu trebuie sa mancam? Si daca mancam cu totii, atunci nu mai e examen , e petrecere J.
Revenind la discutia initiala, cum putem ajunge la o concluzie decenta si acceptabila tuturor, care sa nu ne puna nici in situatii jenante sau absurde, dar nici in situatia actuala?
Multi vor fi tentati sa spuna: haideti sa eliminam o data pentru totdeauna acest obicei, si sa fim si noi in “randul lumii” adica sa fie ca-n alte tari unde concepte precum cadouri/ protocol nu exista in limbajul sau practica curenta.
Totusi, este ceva rau in esenta a oferi “ceva” cu anumite ocazii sau problema consta in existenta uneri relatii profesionale/instututionale intre cel care ofera si cel care primeste? Sau este cumva vorba de valoarea (genul) cadoului ?Sau poate este vorba de momentul in care se ofera acel “ceva” si anume, daca situatia celui care ofera depinde in momentul respective de bunavointa celui care primeste? Sau poate conteaza existenta sau inexistenta unor sentimente de prietenie/ respect intre cel ce ofera si cel care primeste?
Personal consider ca a oferi “ceva” nu este in sine imoral. Si eu am oferit si primit la randul meu cadouri de la persoane cu care aveam o relatie profesionala. Si nu ma refer doar la prieteni din Romania, care ar fi putut fi influentati de aceasta cutuma localaJ). Personal cred ca – dincolo de rigorile legii si de definitia legala a spagii, principalele criterii care delimiteaza cadoul de spaga sunt: in primul rand valoarea cadoului (si aici este la aprecierea fiecaruia – dar in principla ma refer aici la flori si suveniruri) si existenta unei relatii de prietenie/respect intre persoane. Si mai cred ca este de preferat, ca masura de “precautie” sa fie oferit (cadoul) intr-un moment in care nu se poate interpretat c-ar fi destinat spre a obtine un anumit rezultat din parte celui care il primeste. Dar nu in ultimul rand, cred ca avem nevoie de mai mult spirit critic pentru a aprecia cadoul de la caz la caz.
Ai pus punctul pe i !!! Si pe mine ma enerva enorm cand trebuia sa facem cheta sa-i luam de exemplu profului de mate cuptor cu microunde... asa aiurea mi se parea desi eram in clasa a 5 a tot o mare tampenie a fost. Imi ziceam...da nu am eu acasa un cuptor MOW, nu e de ajuns o felicitare?? Apoi bratara de aur dirigintei si exemplele pot continua. Mereu erau cativa parinti, care aveau initiative de genul, considerand ca asa copiii lor vor lua note mai mari, lucru ce nu se intampla. La bac din nou nu am vrut sa platesc protocolul, fiindca invatasem, iar profii erau platiti sa stea si sa corecteze...nu intelegeam de ce a trebuit sa cazm comisia la hotel si sa le dam de mancare la restaurantul cel mai scump din oras. Eu as fi fost foarte bucroasa sa se fi scos chestia asta inca de cand eram eleva in liceu. Nicaieri nu se practica decat la noi. Numai aici asteapta profesorii pupincurism, cadouri, si ies in greva tot la doua luni desi au 4 luni de vacanta platita pe an.
ReplyDelete